marți, 29 martie 2011

Happy Holi


Fereastra camerei de hotel se deschidea spre  stradă. Nu m-ar fi deranjat prea tare faptul că se circulă cu tot felul de vehicule. De la ricşă, motociclete, biciclete, până la autoturisme şi camioane mai mici, de toate circulă pe străduţa îngustă. Ceea ce este într-adevăr supărător este că deja la ora 7 dimineaţa nu există vehicul care să parcurgă 10 metri fără să nu claxoneze. Astfel somnul liniştit începând cu ora aceea este imposibil. Doar că de Holi parcă era mai linişte. Obişnuit să mă trezesc oricum înainte de ora 8 mi s-a părut că este ceva mai  liniştită strada. M-am uitat şi magazinele erau toate închise. Aproape că nici un pieton nu se perinda pe afară. Oare chiar era adevărat ? Oare chiar era ziua în care bătaia cu apă și dărnicia în culoare era binevenită ? Se pare că da. Fiind o zi oficială de sărbătoare trebuie să îți închizi shopul și să îți parchezi ricșa altfel te trezești cu o amendă usturătoare în Nepal.


Mi-am împărțit camera cu Robert și cum nici în dimineața aceea de 19 martie nu s-a trezit odată cu mine și dormea așa de bine, l-am lăsat să savureze dimineața liniștită în somn și m-am dus să mănânc ceva. Ajuns în patiseria unde serveam de obicei micul dejun am observat că niște fete din olanda, care au terminat mai repede de cât mine, înainte de a ieși din local s-au echipat cu șepci și pelerine de ploaie cu glugă. Eu eram în tricou și blugi. Oare cum am scpăpat până aici? Localul era la 5-10 minute de hotel...
Mi-am continuat micul dejun fără să îmi fac griji gândindu-mă că tot ce trebuia să fac era să îmi protejez telefonul de umiditate în caz că...

după ce am primit-o și eu :)


Pe drumul de întoarcere prin Thamelul întortocheat cu străduțe înguste au ”explodat” pe lângă mine câteva bombe de apă și am văzut alți câțiva turiști în toate culorile din cap până în picioare. Au încasat-o zdravăn. Eu am ajuns înapoi la hotel fără nici o problemă.

Nu poți să stai în hotel toată ziua doar pentru că afară se stropește și se vopsește așa că după o jumătate de oră am ieșit împreună cu prietenii îmbrăcați și pregătiți mai mult sau mai puțin sufletește de cea mai pictată experiență pe care am trăit-o vreodată în misiune. Mi-am pus telefonul și banii într-o pungă zip-lock . Nu am reacționat toți la fel dar Robert, Lăcrămioara și cu mine cred că am avut parte de cea mai mare suprafață colorată de piele și vestimentație. Într-adevăr am fost norocos la micul dejun, apoi nu am mai scăpat.


Am surprins în Nepal două sărbători pe care nu știu când vom mai avea posibilitatea să le trăim acolo: anul nou budist și Holi.

Pentru cei care se gândesc să viziteze Nepalul doar așa ca să vadă lumea le recomand perioada aceasta.


Robert - Lăcră - Alina 
(Durbar Square)

cu holymen în Durbar Square


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu