Nepal, februarie - martie 2011:
Am plecat din România cu 2 obiective: să ne întoarcem în Nunthala (locaţia din 2008) și să lucrăm pe o nouă locație unde oamenii sunt și mai izolați de servicii medicale.
În Kathmandu, așteptând să se îndrepte vremea pentru a găsi un avion care să ne poarte spre munte am descoperit că patronul hotelului în care eram cazați, provenea din regiunea în care trăiesc Gurkha(zona din care provin vestiţii soldaţi). Ne-a oferit informații conform cărora acești oameni trăiau în condiții mult mai grele decât cei din Nunthala și erau și mai îndepărtați de un posibil doctor. Deoarece ne-a ajutat din punct de vedere al organizării transportului am început cu planul B printre altele si din rationamentul că cei care au probleme mai mari au şi prioritate.
Ajunsi în Gorkha am constatat că într-adevăr oamenii aveau un trai foarte greu care favoriza apariția mai multor afecțiuni cronice cum ar fi cele osteoarticulare, BPOC, tulburări digestive și alte afecțiuni favorizate sau agravate de lipsa de igienă. Șederea întregii echipe nu a durat mai mult de o săptămână. Eficiența noastră era redusă având în vedere lipsa încăperilor în care să se poată desfășura activitatea (uneori eram în situația în care îngrijirea anumitor leziuni se făcea afară pe o rogojină ) dar și datorită condițiilor grele de trai (nu existau paturi , scaune sau mese suficiente, totul se întâmpla pe jos unde era mult praf ).
Astfel doar o parte din echipă a rămas în această locație: dr. Nica și Tudor T. (voluntar nemedical ).
Înapoi în Kathmandu a trebuit să avem din nou răbdare pentru că avioanele spre Phaplu (destinația noastră de la care trebuia să continuăm pe jos) erau ocupate și reprogramate. Am optat pentru un zbor la Lukla unde puteam să ajungem mai devreme dar de unde a trebuit să călătorim 3 zile pe jos în loc de 2 din Phaplu. Cu toate acestea am ajus mai repede decât dacă am fi așteptat după avionul de Phaplu.
S-a dovedit a fi o călătorie istovitoare până la Nunthala și ceva mai costisitoare decât am calculat deoarece pretul unui cărăuș crescuse de la 2 la 10 Euro pe zi.
Ajunși în Nunthala am găsit că mentalitatea oamenilor nu s-a schimbat și prin urmare tiparul afecțiunilor întâlnite în 2008 a fost întâlnit din nou în 2011. Ceea ce ne-a bucurat foarte mult este că pacienții din 2008 pe care am reușit să îi revedem sunt bine și că munca de atunci nu a fost în zadar. Din păcate angajatul postului sanitar ( un fel de asistent cu un bagaj minim de cunoștințe medicale) din Nunthala de anul acesta, era unul și mai incompetent și mai nepăsător. Echipa medicală a fost mult mai eficientă aici datorită infrastructurii fiind posibilă organizarea de 2 cabinete avand in dotare pat de consultație, scaun stomatologic (nefuncțional ce e drept), autoclav electric pentru sterilizare și o încăpere pe post de farmacie în care am putut să ne depozităm medicamentele.
Concluziv aș menționa următoarele:
Am plecat din România cu 2 obiective: să ne întoarcem în Nunthala (locaţia din 2008) și să lucrăm pe o nouă locație unde oamenii sunt și mai izolați de servicii medicale.
 |
| Stupa Boudhanat - Kathmandu |
 |
| Cabinet în Gorkha |
 |
| înainte de a împărţi echipa |
Înapoi în Kathmandu a trebuit să avem din nou răbdare pentru că avioanele spre Phaplu (destinația noastră de la care trebuia să continuăm pe jos) erau ocupate și reprogramate. Am optat pentru un zbor la Lukla unde puteam să ajungem mai devreme dar de unde a trebuit să călătorim 3 zile pe jos în loc de 2 din Phaplu. Cu toate acestea am ajus mai repede decât dacă am fi așteptat după avionul de Phaplu.
 |
| ajunşi la Lukla |
 |
| Nunthala în plan îndepărtat |
Concluziv aș menționa următoarele:
 |
| leziuni datorate igienei necorespunzătoare |
 |
| cu ricşa - Kathmandu |
- Este nevoie de voluntari care să îşi petreacă timpul cu oamenii (în ambele locaţii ) dându-le exemplul personal în ceea ce priveşte igiena, ideal ar fi ca aceşti voluntari să petreacă 6 - 12 luni pe teren (de preferat cuplu sau familie ). Acești voluntari ar putea să organizeze cluburi afterschool în care să se facă profilaxie, educație pentru sănătate.
- în Gorkha este nevoie de măcar un imobil în care să se poată desfăşura activităţi medicale chiar şi simple. De asemenea este nevoie de un proiect de modificare sau modernizare al sistemelor de evacuare al fumului din bucătăriile câtorva case (măcar pentru a exemplifica) pentru prevenirea afecţiunilor bronhopulmonare. Pacienţii din regiune sunt foarte cooperanţi şi se poate colabora mai bine cu ei , respectă mai bine indicațiile staffului medical.
- în Nunthala echipa medicală are atuul proximității spitalului (chiar dacă dotarea este slăbuță) și al aerodromului (5 - 6 ore dacă e grabă), precum și al existenței spațiului cu câteva dotări,mărind astfel eficienţa echipei.
We left Romania with two objectives: to return to Nunthala (2008's location) and to work on a new location, where people are more isolated from medical services, Boudhanat Stupa - Kathmandu. In Kathmandu, awaiting a good weather to find a plane to take us in the mountains, we found that the hotel owner where we stayed, came from the region of Gurkha(the birthplace of the famous soldiers). He gave us information that these people lived in more difficult conditions than those from Nunthala and they were more away from a doctor. Because he helped us with the transport, we started among others, the B plan, reasoning that those who have bigger problems have priority.
RăspundețiȘtergereAs soon as we arrived Gorkha we observed that people really had a hard life that favored several chronic diseases such as osteoarticular, digestive disorders, COPD and other diseases favored or aggravated by lack of hygiene. The whole team did not stay more than a week. Our efficiency was low, given the lack of operating rooms(sometimes we took care of some wounds outside on a mat),but also due to harsh living conditions (the beds, chairs and tables were not enough, everything we did took place on a dusty ground). Therefore, only a part of the team remained in this location: Dr. Nica and T. Tudor (voluntary non-medical).
Back in Kathmandu, we had to wait patiently, as the airplanes for Phaplu (wherefrom we had to continue on foot), were retained and rescheduled. We chose a flight to Lukla, where we arrived early, but I had to travel three days on foot, instead of two from Phaplu. . However we arrived faster than if we remained waiting plane to Phaplu.
It proved to be a grueling trip to Nunthala and more expensive than we calculated, as the price of a carrier increased from 2 to 10 Euro per day.
Once arrived in Nunthala, we found that people's mentality has not changed and therefore we met in 2011 the pattern of diseases found in 2008. What we enjoyed very much is that patients from 2008 that we managed to see, are well and our work was not in vain. Unfortunately, the sanitary employee from Nunthala(sort of assistance with baggage minimum medical knowledge), this year was one more incompetent and uncaring.
Our medical team was much eficient here and due to the infrastructure was possible to organize two offices equiped with consultation bed, dental chair (not really functional), electric autoclave for sterilization and a pharmacy room where we could store the medications.
As a conclusion, I would mention the following:
1. We need volunteers to spend time with people (both locations) to provide personal example in terms of hygiene, it would be ideal that these volunteers would stay 6-12 months on the field (preferably couple or family). These volunteers could organize afterschool clubs in which to teach prevention, health education.
2. Gorkha needs even one building in which to carry out even basic care. It also requires a modification or modernization project of the smoke exhaust systems in the kitchens of some of the houses (even as an example) to prevent lung disease. Patients in the region are very cooperative and it's easyer to work with them, they meet the medical staff guidelines.
3. In Nunthala the medical team has the advantage of the hospital's proximity (even if the endowment is weak) and of the aerodrome (5-6 hours if it's a hurry), and the existence of a space with few facilities, thus increasing team effectiveness.
E extraordinar ce faceti voi. Ma bucur sa gasesc si romani cu astfel de initiative. Cunosc niste informaticieni italieni care fac munca de voluntariat, lucrand la informatizarea spitalelor din Africa, dar ceea ce faceti voi e mult mai aproape de nevoile imediate ale oamenilor. Respectul meu profund. Dora Ratiu
RăspundețiȘtergere