O veste pe care nu o mai amân

Având în vedere că pregătirile pentru obținerea licenței (PPL) le-am încheiat, urmează să plec.
Voi pleca pe mai multe luni in Ciad, Africa.



Demult mi-am dorit sa fac proiecte pe termen lung și a venit vremea sa nu le mai amân. Data exacta a plecării mele o voi stabili de îndată ce vremea îmi va permite să obțin calificarea pe Cessna 182, doar asta mă mai reține.

Daca vrei sa ştii cum e sa fi dependent de salata de fructe proaspăt culese sau cum e să călăreşti pe sub pomii de mango spre râul în care hipopotamii tulbură apele...

Dacă vrei să ştii cum e să adormi în timp ce undeva afară copii cântă şi dansează, dacă vrei să ştii cum miroase parfumul făcut artizanal de către femeile care îşi poartă poverile pe cap, cum arată amuletele din piele prinse la gât, tatuajele cu hena, să vezi cum tenul mamei este perfect, la fel de catifelat ca al copilului purtat în preajma umerilor dezgoliţi. Dacă vrei să ştii că imaginaţia pentru a împleti părul în tot felul de forme şi şuviţe nu are margini...

Cessna 172

Dacă vrei să vezi cum e să nu te saturi de apusuri de soare printre copacii cu coroana turtită, dacă eşti curios cum e să alergi pe cărările din plantaţiile de susan sau arahide. Dacă nu crezi că un recital de tobe poate să îţi dea fiori, dacă îţi doreşti să surprinzi magia umbrei avionului alergând cu turmele de sub aripi şi dacă vrei să călătoreşti în timp ar trebui să vizitezi Africa.

Aceasta este Africa pe care o ştiu când mai iau câte o pauză din activitățile mele. Ei, acolo, ca şi noi, îşi doresc să trăiască, au sanse mai mici decat tine,  lupta lor mă cheamă să mă aliez şi eu cu ei pentru a câştiga...

Plănuiesc să mă întorc în România pe o lună în iulie sau august. Până atunci, vești despre mine vei găsi aici și pe facebook.