Parfum cu suflet / Poveste despre moarte

Kathmandu. Am coborât din avionul cu care am plecat cu greu din Phaplu. Oarecum ușurat că am reușit să coborâm de pe munte dar cu o piatră pe inimă. Copilul de 11 ani stablizat, îngrijit și transferat de noi la Kathmandu, a murit după 3 zile de spitalizare. Diagnostic: necunoscut. 

Happy Holi

Fereastra camerei de hotel se deschidea spre  stradă. Nu m-ar fi deranjat prea tare faptul că se circulă cu tot felul de vehicule. De la ricşă, motociclete, biciclete, până la autoturisme şi camioane mai mici, de toate circulă pe străduţa îngustă. Ceea ce este într-adevăr supărător este că deja la ora 7 dimineaţa nu există vehicul care să parcurgă 10 metri fără să nu claxoneze. Astfel somnul liniştit începând cu ora aceea este imposibil. Doar că de Holi parcă era mai linişte. Obişnuit să mă trezesc oricum înainte de ora 8 mi s-a părut că este ceva mai  liniştită strada. M-am uitat şi magazinele erau toate închise. Aproape că nici un pieton nu se perinda pe afară. Oare chiar era adevărat ? Oare chiar era ziua în care bătaia cu apă și dărnicia în culoare era binevenită ? Se pare că da. Fiind o zi oficială de sărbătoare trebuie să îți închizi shopul și să îți parchezi ricșa altfel te trezești cu o amendă usturătoare în Nepal.

Istoria se repeta

Nunthala. Nu am anuntat pe toata lumea ca am sosit, prin urmare putem sa ne instalam cabinetele în tihna. A doua zi dupa sosire, sunt golite geamantanele de medicamente, instrumente, consumabile, materiale moi, spatule, seringi, branule si altele. Instrumentele stomatologice sunt scoase din truse, ecograful este instalat si ECG pus la îndemâna. Din fericire exista un autoclav în dotare. De data aceasta nu am fost primiti cu dansuri si speech-uri , nici cu ghirlande de flori iar deschiderea cabinetelor nu a avut parte de nici o festivitate. În timp ce ultimele pregatiri sunt facute deja încep sa apara timid primii care au venit sa fie vazuti de doctor.

Gurkha

A venit la noi cu o amuleta la gât. Îmbracata ceva mai colorat si mai frumos de cât celelalte femei, parea ca este ceva mai curata. Atunci când i-a venit rândul sa fie consultata , i-am aflat povestea. Amuleta de la gât avea menirea sa o protejeze. Nu se stie de ce dar a avut câteva avorturi spontane , ultimul cu 5 luni înainte sa ajunga în clinica noastra improvizata. Am fost fericit sa montez ecograful. Era din nou însarcinata iar noi eram foarte curiosi sa stim daca micutul care se dezvolta în pântecele ei este viu si întreg. Eram tare emotionat pentru ca pâna acum nu am avut un ecograf cu noi în misiune.

Mâini împreunate

Este a 3-a zi în Nunthala... noaptea trecuta am avut ceva probleme digestive si am dormit foarte putin... Colegii mei sunt la clinica instalata a 2-a zi dupa sosirea noastra.

În prima zi am ajuns foarte istoviti iar pâna ne-am hotarât unde ne cazam timpul s-a scurs si lumina s-a stins repede în vale. Când esti înconjurat de dealuri mai înalte de 3000 m soarele se ascunde mult prea repede asa ca am amânat pe a 2-a zi vizita lui Pemba ( copilasul tratat de colegii mei în decembrie 2008). Ziua urmatoare a fost o zi în care ne-am amenajat cabinetele. Mâncarea noastra de amiaza a fost servita abia în jurul orei 16 si când sa plec sa îl caut pe Pemba a venit un tânar mai neobisnuit. Mi-a povestit ca a plecat acum 3 zile din Kathmandu deoarece fusese sunat ca mama lui se simte foarte rau. Nu am ezitat si am plecat împreuna cu Robert sa vedem despre ce este vorba...